margine verticală
sinistră îndeletnicire
să bântui prin lumea ta, Doamne
câte trei zile și trei nopți pauză apoi câteva luni
toate nedemne de numele tău
adesea clopotele morții
la colțuri de stradă
se masturbau disperate de frig și uitare
într-o risipă de morminte-șaradă
de mă vezi Doamne prin curtea ta sau în vis
acum că sunt aproape te-nchină Doamne mie
Învierea eu ți-am decis-o
de-a lungul apei nu mai este o alta
sub deal noaptea alintă chipul încarcerat
de floarea-soarelui
cu fața-i de piatră vântul
în cămașă de noapte sărută apa râului
înlocuind întunericul
Echim VANCEA
Material publicat în revista Nord Literar nr. 10 (257), octombrie 2024