Are octombrie o lumină mai adâncă decât toată vara la un loc. Și-n lumina aceea, se coc cuvintele, se întâlnesc cărțile și oamenii. Că se cheamă „Cărțile Anului”, Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației ori „Serile de Poezie” de la Desești, tot despre cinstirea cuvântului și a celor care-l înnobilează este vorba.
În aceste vremuri bizare, am ajuns un fel de „hoți de parfum”, un fel de copii săraci care țin în mâini felia de pâine, doar cât s-o atingă de fumul micilor din grădina vecinilor ca să o îmbibe cu miros. Și cu ea să-și mai potolească puțin și foamea. Noi, cei de la Nord Literar, trăind într-o austeritate extremă, furăm din bucuria altora, facem evenimente fără bani, intrăm în parteneriate frumoase și folositoare, ne bucurăm când suntem invitați la activități culturale, pe care le luăm în brațe ca și cum ar fi copiii noștri. Contribuim puțin la armonia generală cu ce suntem, cu cât suntem: cu creația noastră, cu validarea unor demersuri culturale, prin cuvânt, prin oameni, prin deschidere și prin promovare. Și facem o reverență frățească în fața celor care duc mai departe această flacără a culturii, a creației. Convinși, foarte convinși, că tot ei vor salva lumea…
„Cărțile Anului” – un dialog al literaturii și al muzicii într-un templu al artelor
Ediția 2025 a concursului de creație „Cărțile Anului”, organizat de Revista de Cultură Nord Literar, și-a desemnat câștigătorii, în cadrul unui elegant eveniment desfășurat la Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.
Un juriu format din filologi, universitari și membri ai Uniunii Scriitorilor din România: lector univ.dr. Raluca Giurgiulescu (președinte), prof.dr. Delia Muntean, prof. Mihaela Popan, poetul Gheorghe Pârja și poetul Gavril Ciuban, a avut de ales dintre 42 de cărți înscrise în concurs. O misiune dificilă, raportat la calitatea foarte bună a creațiilor, care acoperă un mare număr de secțiuni.
„De ce mai facem «Cărțile Anului» într-o perioadă de austeritate extremă? E o întrebare pe care mi-au adresat-o multe persoane în ultima vreme și m-am întrebat și eu la un moment dat. Însă, indiferent de vremuri, de condiții, noi vom face acest lucru, pentru că aici este cel mai relevant for literar din Maramureș, care poate valida un demers creativ în acest domeniu. Pare greu de crezut, dar «Cărțile Anului» 2025 este un eveniment cu buget zero. Pentru că aceasta este situația în prezent. Însă avem alături oameni fabuloși, grație cărora evenimentul nostru este unul de înaltă ținută și așa va fi întotdeauna. Este minunat să te sune prietenii să întrebe dacă pot să vină însoțiți de alți prieteni ori dacă pot să aducă elevii la acest eveniment. Și să vezi că sala devine neîncăpătoare. Dacă e așa – și așa este! – înseamnă că ne-am atins scopul. A fost un dialog al literaturii și al muzicii într-un templu al artelor!” (Dana Buzura-Gagniuc)
S-au acordat următoarele premii:
- Premiul „Cartea Anului” – Ioan Ardeleanu-Pruncu, pentru monografia Victor Mihalyi de Apșa și lumea în care a trăit;
- Premiul pentru proză – Vasile Jurje, pentru volumul Miracolul oglinzilor din noi;
- Premiul pentru poezie (ex aequo) – Valeria Bilț, pentru volumul Păsările timpului meu; Mihaela Poduț-Ienuțaș, pentru volumul Înger prin rouă;
- Premiul pentru critică literară – Ligia Duruș, pentru volumul Perspective parabolice ale puterii totalitare;
- Premiul pentru secțiunea „Istorie” – Dorel Michiș, pentru volumul Alecsiu Latiș – o viață de mărturisire, slujire și apostolate la Baia Mare;
- Premiul pentru monografie (ex aequo) – Ioan Marchiș, pentru volumul Monografia satului chiorean Ciolt; Ioan Dorel Todea, pentru volumul Destin liric. Gheorghe Chivu;
- Premiul pentru debut – Alexandru Sabou, pentru volumul Wagner und Braga: Postmoderne im Fokus;
- Premiul pentru carte didactică – Daniela Sitar-Tăut, pentru volumul Passerelles vers la maîtrise du français;
- Premiul pentru carte bilingvă – Nicoară Mihali, pentru volumul Iubirile lui Gabriel Garcia Marquez;
- Premiul pentru publicistică – Ion Mariș, pentru volumul Cu spatele la Centru;
- Premiul pentru secțiunea „Mărturii” – Florica Bud, pentru volumul În căușul veacului;
- Premiul pentru secțiunea „Interferențe” – Ana Olos, pentru îngrijirea volumului de versuri și artă plastică Mihai Olos. Ape moarte;
- Premiul „Augustin Cozmuța” – Delia Muntean, Nicolae Scheianu, Flaviu Claudiu Mihali, pentru îngrijirea volumului Remember Vasile Morar;
- Premiul „V.R. Ghenceanu” – Raul Conicica, pentru volumul Teatru în viziunea mea;
- Premiul pentru secțiunea „Jurnal” – Mihaela Ganța, pentru volumul Scrisori netimbrate;
- Premiul pentru secțiunea „Punte de cuvinte” – Gheorghe Moiș, pentru volumul de versuri Timpul învins;
- Premiul pentru secțiunea „Dicționar” – George Cadar, pentru volumul Limba bătrână a poporului român. Vlahogetica – dicționar etimologic;
- Premiul pentru secțiunea „Carte pentru copii” – Lucian Perța, pentru volumul Cinci pași mici, de colo-ici.
Mențiuni:
- Milian Oros, pentru volumul de proză Femeia din vis. Răscoala;
- Nicolae Dumitru, pentru volumul de versuri Ave. Poeme de aproape;
- Marian Hotca, pentru volumul Teste de gramatică rezolvate pentru reușita la examenele de titularizare și definitivat, învățământul antepreșcolar și preșcolar;
- Gelu Dragoș, pentru volumul de critică Raftul lui Gelu;
- Amalia Maria Dan, pentru volumul Acquiring learning experience;
- Adriana Pop, pentru volumul E ok să fii tu. Dezvoltare personală prin exerciții de gândire critică și reflecții filosofice.
Poezia toamnei în Maramureșul Voievodal
„Nu știu dacă mai fac festivalul în acest an” spunea Gheorghe Pârja la începutul toamnei, oțărât de vremuri. „O să-l faci, frate Gheorghe, că nu poți altfel. Că nu se poate altfel. Și de tu nu-l vei face, poeții tot vor veni acolo, că drumul e făcut și cunoscut de zeci de ani.
E bătătorit și pietruit cu toate cuvintele, cu toate poveștile și cu toate numele mari care-au pășit cu modestia imensității lor, acolo pe covorul de iarbă din gospodăria mamei Doca.
E încrustat în lemnul porții, care-a stat mereu deschisă, după rânduiala așteptării oaspeților. Și de drumul nu va mai fi… și de poeții nu vor mai avea pași pământești pe-acolo, numele celor care, an de an, sunt pomeniți la slujba din bisericuța de lemn din vârful uliței bisericii va reconstrui câte-o piatră, câte-o cruce, câte-un vers” – mi-am zis și i-am zis. Și-am fost amândoi de acord că nu se poate altfel.
Au fost două zile fabuloase dincolo de Gutâiul peste care octombrie a răsturnat bogăția galbenului în frunze și-n parfum. Zile cu poezie, muzică și artă la Sighetu Marmației, la cea de-a 52-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie, care se îngemănează firesc cu „Serile de Poezie” de la Desești. O participare numeroasă, care a reunit poeți din țară, din Ucraina, Ungaria și Serbia. Și o altă zi la Deseștiul înnobilat de călătoriile lui Nichita Stănescu în acest sat care s-a fixat pe harta culturală a țării prin prezența celor mai importante nume ale poeziei, acolo pe covorul de iarbă din curtea poetului Gheorghe Pârja, de pe „Ulița bisericii”. O biserică monument UNESCO, unde, în fiecare an, preotul săvârșește slujba de pomenire pentru toți poeții trecuți, petrecuți și atinși de toamna Maramureșului. Aici, poezia întotdeauna va mirosi a toate anotimpurile deodată, a toate sentimentele și culorile dimpreună, amestecate în acel fluviu al cuvântului care-i absoarbe pe cei care o creează și pe cei care o iubesc.
Premii și distincții care au oferit poeților binemeritata recunoaștere, cenaclul de seară, emoția muzicii și întâlnirea cu fabuloasa lume a sculptorului Ioan Bledea au fost tot atâtea prilejuri de dialog pentru numeroșii poeți prezenți. La Sighet, Premiul „Opera Omnia” s-a acordat, în acest an, poetului Vasile Igna, iar Premiul Revistei de Cultură Nord Literar a mers spre Anca-Iulia Beidac. La Desești, Premiul „Nichita Stănescu” s-a acordat poetului Gheorghe Mihai Bârlea, iar premiul Consiliului Local al Comunei Desești poetului Flaviu Claudiu Mihali.
Despre „Poezie și credință” au vorbit, la Desești, Ioan Pintea, Nicolae Băciuț, George Vigdor, Vasile Barbu, Gheorghe Moiș, Gheorghe Pârja, Gheorghe-Mihai Bârlea, preotul Ioan Ardelean.
Buzura și „Nordul” în dialog cu seniorii băimăreni
O după-amiază de lectură și de dialog cultural cald, elegant, interesant, cu dezvăluirea unor lucruri și a unor întâmplări inedite, cu amintiri și cu nostalgii, cu povești aduse în prezent din vremuri demult uitate. Așa a fost întâlnirea Revistei de Cultură Nord Literar cu membrii Clubului pasionaților de lectură de la Centrul Social CASPEV din Baia Mare, coordonați de inimoasa Maria Gârbe.
Întâlnirea s-a structurat pe două paliere: pe de-o parte, prezentarea Revistei de Cultură Nord Literar, a locului și a rolului pe care o instituție cu acest profil îl are în comunitate; pe de altă parte, prezentarea volumului semnat de Dana Buzura-Gagniuc, Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată, apărut la finele lui 2024 la Editura Școala Ardeleană.
Despre revistă au vorbit atât managerul Dana Buzura-Gagniuc, cât și redactorii Raluca Hășmășan și Flaviu Mihali. S-au prezentat noul număr al publicației, precum și autorii importanți, evenimentele și acțiunile pe care instituția le organizează.
Personalitatea academicianului Augustin Buzura a fost evocată de oamenii care au avut prilejul de a se întâlni cu el în diverse contexte: profesoara Aura Ruszinsky, cea care a fost cooptată în echipa Cursurilor de Cultură și Civilizație Românească organizate de Institutul Cultural Român la Baia Mare în anii ‘90; etnologul Pamfil Bilțiu, care a venit cu povești total inedite din copilăria, adolescența și studenția lui Augustin Buzura. „Ne cunoaștem de mici, pentru că tații noștri au fost colegi de muncă la Combinatul «Phoenix» din Baia Mare. Apoi, am fost colegi de liceu, după care am fost coleg de grupă la facultate cu soția lui. Ne vizitam și de învârteam în aceleași cercuri literare. Am fost împreună la doctorul Fodor din Cluj, care era o adevărată enciclopedie, un iubitor de artă și de literatură, care vorbea câteva limbi străine. Augustin Buzura, în perioada în care era la Institutul Cultural Român, m-a sprijinit la editarea unei culegeri de colinde. Era un mare iubitor de folclor” – a adăugat Pamfil Bilțiu.
Dublă lansare de carte la Satu Mare
Două volume premiate de Revista de Cultură Nord Literar în cadrul concursului „Cărțile Anului”, pornite din același izvor – durerea –, au fost lansate grație parteneriatului dintre Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Satu Mare, Cenaclul „Cronograf”, Asociația „Astra Lăpușeană”, Editura Actaeon Books și Revista de Cultură Nord Literar. Romanul Blestemat a fi oricare și volumul de versuri Păsările timpului meu ale scriitoarei Valeria Bilț au fost subiect și pretext ale unor dialoguri din care n-am mai fi plecat, delicat moderate de scriitoarea Loredana A. Știrbu.
Prozatoare, poetă, doctor în filologie, prezență constantă în viața culturală a Maramureșului, am-fitrioană cu farmec a Festivalului „Zilele Iei, Zilele Poeziei”, Valeria Bilț, cu putere și cu tenacitate, și-a transformat durerea pierderii unicului fiu în creație – așa cum a remarcat prof.univ.dr. Gheorghe Glodeanu.
„În urmă cu un an, autoarea venea spre noi cu acest roman fascinant și cutremurător, care i-a adus o serie de premii naționale și internaționale. Volumul de poezii, apărut în acest an, este o cheie simbolică de acces în intimitatea unei memorii transfigurate liric.” (Daniela Sitar-Tăut)
„Ce înseamnă pasărea în lirica Valeriei Bilț? E un vehicul care o detașează, o ridică – precum «Omul-pasăre» din filmul cu același nume al lui Alejandro González Iñárritu –, care o desprinde de teluricul care a rănit, care a durut, pentru a-și putea survola trecutul și prezentul întru limpezire și vindecare.” (Dana Buzura-Gagniuc)
Dana BUZURA-GAGNIUC
Credit foto: Alex Dan, Vasile Conioşi-Mesteşanu, Monica D. Cândea, Viorica Pârja, Ion Mariș.
Material publicat în revista Nord Literar nr. 10 (269), octombrie 2025