Pe la începutul verii, colega noastră Andrea Hedeș a anunțat că este fericita autoare a unui volum de versuri transpuse în limba engleză și ilustrat cu imagini: Martie curge, aprilie visează. Acuarele / Flowing March, Dreaming April. Aquarelles (Editura Neuma, 2025). Apariția unui volum bilingv mi s-a părut firească, știind că autoarea este absolventă a specializării Studii culturale la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Dincolo de asta, în virtutea preocupărilor mele legate de artă, mi s-a părut interesant că ilustrațiile sunt realizate chiar de autoarea poemelor. Interpretarea prin imagini vizuale a creației poetice presupune intuirea și, dacă se poate, descifrarea ideilor, a reflecțiilor și a sentimentelor autorului, dar și ceva în plus, care să reflecte experiența personală a artistului referitor la tema poemelor ilustrate. Asumarea totodată a calității de autor de versuri și ilustrator ușurează sarcina care revine lectorului.
În acest caz, ilustrarea propriilor versuri are rolul de a ajuta lectorul să se apropie de textele propuse de autoare, ca într-un joc grațios al ideilor și al liniilor sau al tușelor de culoare sublimate în unduirile vegetației, ale aerului sau ale ploii. Grația și gingășia care transpar din imagini acompaniază fericit versurile, chiar dacă uneori se simte lipsa experienței în realizarea imaginilor. Mi se pare clar că autoarea a încercat să atingă profunzimea prin sublinieri ale stărilor sufletești provocate deopotrivă de retragerea iernii și de renașterea forțelor vitale ale naturii, primăvara: „se întâmplă / ceva nelalocul lui / ceva misterios / se petrece / sălciile / papura / plopii / răchitele / la o primă vedere / par așa / la locul lor dar e destul să asculți Someșul / cum le ademenește / cum le cheamă / iar ele / îndată / cu viclenie / coboară / în apa lui / cu miros / de bolovani / acoperiți cu alge / și melci / ca o inimă zdrobită / bucăți de cer / sunt duse / și ele / tăcut / la vedere / într-o altă țară / dintr-o altă lume / la fel și / copacii fluizi / doar păsările / scapă / cu zborul…” (Seducția).
Îmi place atenția cu care poeta observă transformările peisajului pe malul Someșului, topirea zăpezii, trezirea vegetației, zborul păsărilor, licărirea stelelor în noapte, apusul roșiatic, primele flori, lumina lunii, culorile ivite din albul iernii care se retrage și care apoi se combină și se dizolvă în albul luminii solare a verii. Deși tonul este preponderent melancolic, versurile beneficiază de un dinamism izvorât tocmai din observarea și înșiruirea detaliilor schimbărilor în lumea naturală și a mișcărilor sufletești care le acompaniază: „Seara / se deschide / un ochi roșu / în cer / de ce / aceste cântece / de seară / roșul se-ntunecă / o fi amintirea / o fi mânia / demonul melancoliei / văluri, văluri / coboară / peste undele apei / peste prundul cu pești / peste malurile cu sălcii / ce pier / în unduioasa îmbrățișare / din cer” (Seara). Autoarea pare fascinată de cele mai neînsemnate evenimente care marchează trecerea spre vară și se lasă sedusă de culorile vegetației, ale penajului păsărilor și peștilor, ale aștrilor cerești care se unesc toate în ceremonialul primirii mantiei de lumină a verii. Amintirile din alte spații geografice, presărate cu gesturi ritualice și grație, cum ar fi ceremonia ceaiului, se împletesc cu melancolia și cu neliniștea existențială provocate de testele la care este supus omul și cu diferitele manifestări ale naturii în efortul de a trezi forțele vitale ale vieții care prevestesc căldura și lumina solară ale verii.
Reușite mi se par ilustrația copertei sau tușele care desăvârșesc rotunjimea de lumină a unui astru ceresc și formele neregulate ale ploii sau cele perfect ovale ale lacrimilor. Mărturisesc că mi-ar fi plăcut să fie un număr mai mare de ilustrații, deși folosirea acelorași imagini în negativ pentru versurile transpuse în limba engleză completează în mod fericit volumul. Sobrietatea acestor imagini se potrivește sonorității cu care limba engleză învăluie poemele și accentuează ideea de liniște, fluiditate, zbor, melancolie și speranță cu care sunt descrise schimbarea anotimpurilor, trecerea spre primăvară și așteptarea verii.
Sper că prin comentariul meu am reușit să vă trezesc curiozitatea și vă invit să lecturați versurile Andreei Hedeș, cu speranța că veți păstra în memoria afectivă ecourile transformărilor sufletești sugerate de autoare.
Elena ABRUDAN
Material publicat în revista Nord Literar nr. 11-12 (270-271), noiembrie-decembrie 2025