Substanța mesajului sau stenografia lirică

Printre cărțile publicate de prof. dr. Heinz-Uwe Haus sub pseudonimul literar Jean Bodin se numără şi Loreley, cu subtitlul interior Faust ‒ Brevier (edition Lulu, 2014, SUA). Cartea cuprinde poeme scurte asemenea unor stenografii lirice şi desene făcute de autor. Comentariile de pe coperta IV fac referință la spectacolul Faust 1 pus în scenă în 2014 de Heinz-Uwe Haus în calitate de regizor. Cartea de poeme Loreley este practic o alternativă scurtă la producția teatrală a regizorului Heinz-Uwe Haus.

Prof. dr. Haus, binecunoscut în lumea artistică internațională ca regizor, scenarist, actor, a fost director al Teatrului din Berlin şi, mulți ani, profesor la Universitatea Delaware (SUA), Departamentul de Teatru.

Jean Bodin a trăit în Franța, sec. XVI. Este cunoscut pentru ideile sale de dialog permanent între religii, inclusiv pentru adepții „teologiei naturale”, diferite de cea relevată, „supranaturală”.

Ce legătură face Jean Bodin în poemele sale din cartea Loreley cu această „teologie naturală”? Legenda tinerei şi frumoasei cu păr de aur Loreley, ca prototip pentru Gretchen, legenda bătrânului alchimist Faust, care îşi vinde sufletul pentru a-şi recăpăta tinerețea, au rădăcini adânci într-o veche şi tragică poveste de iubire.

Totul prin tot

Ea s-a bucurat de veselia lui
S-a oprit să-l sărute
Au reapărut în regatul visului de iubire
Aceleaşi stele ale lor
Care niciodată nu vor măsura
Adânc prin adânc.

Speranța

În adâncul clipelor
Filtrate
Spre densitatea liniştii
Tu şi eu ne ridicăm
Înflorind dragostea
La nesfârşit.

Dacă iubirea o ține de mână

Ştiu cât de greu
Este acest drum
Pentru cel care pleacă
Urcând scările celuilalt
Şi negăsind acolo
Niciun semn de îndurare.

Spiritul pământului

Ea nu o poate face
Fără el
Când ea râde de el
Nu poate să-i spună
Despre viitoarea iubire
Dar ea nu-l va pierde
Din legătura ei
Şi el nu poate trăi
Fără ea
De aceea există el.

Gâştele canadiene de Paşte

Parte arcuită prin parte arcuită
Disperate
Dintr-o dată au devenit lente
Flămânde în aerul rece
Înghețate
Tremură pe cer
Fără dorința de a explica
Dacă ele
Se vor reîntoarce vreodată.

Loreley

Cum aş putea să te uit
Chiar şi numai pentru o secundă ?
Pământul ar sta nemişcat
Lumina tuturor stelelor
S-ar stinge
Înghețul s-ar lăsa
Peste toate lucrurile
Moartea ar fi mai uşoară
Decât viața fără tine.
Inima ta dă viață sufletului meu
Diamant în dimineața de basm.

Din temniță

Pielea mea se decojeşte ca un fulg
Încet, ca şi cum aş îngheța
Blochează limbajul tău
Dar nu cum a făcut-o el
Acum trei săptămâni
Noi nu trăim pentru a ajunge
La ceea ce ne oferă viața
Prinde căderea ploii
Valsează ca fulgii de zăpadă.

Jean BODIN

Traducere din limba engleză:
CLELIA IFRIM

Material publicat în revista Nord Literar nr. 9 (268), septembrie 2025