Întâlniri unice, seri speciale, dialoguri cu miez și sens, oameni cu povești, personaje cu istorie, locuri cu parfum. Toate s-au îngemănat în aceste săptămâni în acțiunile, întâlnirile, evenimentele Nordului Literar.
Două zile de dialog sub semnul Nordului Literar
Sub genericul „Dialogurile Nordului Literar”, instituția noastră și-a propus să ofere personalităților culturale un spațiu de dialog cu publicul, în cadrul unor evenimente speciale. Pentru că, în acest ocean cenușiu și atât de gălăgios al prezentului, există o nișă culturală de mare calitate, pe care încercăm, dacă nu să o extindem, măcar să o ferim de a fi acoperită de zgomot. Astfel, două evenimente au avut loc în zilele de 14 și 15 noiembrie, având ca parteneri: Școala Doctorală de Științe Umaniste și Facultatea de Litere (specializarea Jurnalism) ale Centrului Universitar Nord din Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare și Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
Amintindu-ne de Augustin Cozmuța
Există o bucurie a sălilor pline, o emoție pe care o resimți ca organizator când vezi că gândul tău de a spune, de a face, de a aduna… n-a rămas fără ecou. A fost cu sală plină la evenimentul dedicat evocării unei personalități care a amprentat viața culturală și jurnalistică a acestui spațiu.
S-au împlinit, în 14 noiembrie, optzeci de ani de la nașterea scriitorului și a jurnalistului de fibră nobilă Augustin Cozmuța, membru fondator al Revistei de Cultură Nord Literar, care, de nouă ani, ne privește blând din Constelația Scorpionului.
Personalitatea sa complexă a fost evocată de prieteni, de colegi, de reprezentanți ai mediului cultural maramureșean: Teodor Ardelean – directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, prof.univ.dr. Gheorghe Glodeanu, poetul și jurnalistul Gheorghe Pârja, conf.univ.dr. Florian Roatiș, Dana Buzura-Gagniuc – manager al Revistei de Cultură Nord Literar, artistul plastic Mihaela Ganța, prof.dr. Terezia Filip, lector dr. Melinda Achim, prof. Nicolae Weisz, bibliotecara Maria Gârbe, preotul Gheorghe Pop. Emoționante au fost mărturisirile Ioanei Cozmuța – fiica lui Augustin Cozmuța –, precum și colajul de fotografii-document puse la dispoziție de familie. Au fost evocări cu parfum și cu nostalgie, amintiri coborâte cu grijă de pe raftul de sus al prieteniei, toate conturând personalitatea complexă a unui om deopotrivă delicat și puternic. Pentru tânăra generație de studenți la Jurnalism, specializare la care Augustin Cozmuța a predat cu ani în urmă, evenimentul a fost o lecție care nu va fi uitată ușor.
Augustin Cozmuța a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și autor a unsprezece volume (cronici, interviuri, jurnal).
Despre un alt Eminescu
În prezența unui public numeros, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare a fost lansată cartea M. Eminescu – Gânditor privat și gazetar cu „metod științific” a universitarului sibian Ion Dur, volum apărut de curând la Editura Junimea din Iași.
Critic și eseist, profesor al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (1992-2015), decan al Facultății de Jurnalistică din cadrul aceleiași instituții, Ion Dur este coordonator științific de doctorat și membru fondator al Școlii Doctorale de Filosofie din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare.
Timp de douăzeci de ani (1995-2015), a fost redactor-șef al revistei SÆCULUM (serie nouă), publicație fondată de Lucian Blaga (1943). Din 2020, este directorul aceleiași reviste. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1998 și a obținut opt premii ale filialei USR din Sibiu, precum și Premiul „Mircea Florian” pentru Filosofie al Academiei Române. Este autor a peste douăzeci de volume de eseuri filosofice, unele dintre ele monografii, despre autori precum: Nae Ionescu, Noica, Cioran, Vasile Băncilă, Horia Stamatu. A tradus, în colaborare cu Mircea Ivănescu, Originile totalitarismului a lui Hannah Arendt.
La evenimentul moderat de Dana Buzura-Gagniuc, managerul Revistei de Cultură Nord Literar, au vorbit: prof.dr. Delia Muntean, conf.univ.dr. Florian Roatiș, prof.univ.dr. Petru Dunca și dr. Teodor Ardelean, discursurile conturând sugestiv personalitatea autorului, activitatea și opera sa.
„Scriind despre publicistica eminesciană, privind-o în față, Ion Dur se duce și ne duce dincolo de ceea ce se înțelege îndeobște prin privire. Înseamnă – din unghiul pe care îl propun – «a se deschide către», «a examina cu atenție», «a lua seama», «a păzi/a griji cu ochii” (dacă avem în vedere fr. garder). Presupune nu atât actul de a privi, cât pe acela de a se privi. (…) Publicistica lui Eminescu e înfățișată de către Ion Dur din perspectiva triadei text-context-subtext, evitându-se plasarea omului și a gânditorului în contemporaneitatea noastră. Dimpotrivă, lectorului i se impune să se înalțe el însuși spre Eminescu, cel care ne-a învățat că există ieșire din noi înșine. Și mai ales (îndemn frecvent reiterat în volum) să-l redea sieși”. (Delia Muntean)
Brâncuși, o biografie legendară
A fost o seară specială de final de octombrie, pentru că așa au fost gazdele, așa este autorul cărții Brâncuși, o biografie legendară, pentru că așa au fost invitații, vorbitorii, atmosfera… Și pentru că am fost provocați la o călătorie inedită: viața totală, completă, nefardată, necenzurată a unui geniu care se naște o dată la cinci sute de ani. Și care este român, născut în Hobița Gorjului. Autorul, Alexandru Buican, a venit în fața publicului cu un volum monumental – peste opt sute de pagini – care însumează șaptesprezece ani de muncă de cercetare. Volumul este disponibil și în varianta în limba engleză. Dincolo de bogăția informațiilor, de frumusețea scriiturii, publicul prezent la „Shura Bistro Caffe” a avut privilegiul de a afla ce înseamnă documentarea la faimoasa instituţie de cultură „New York Public Library”, unde Alexantru Buican a consultat mii de pagini referitoare la viața și opera creatorului, precum și de a-l asculta pe autor, care vorbește deopotrivă cu pasiune și exigență despre demersul său.
Despre autor și despre opera sa au vorbit cu sens și cu simț prof.dr. Valeria Bilț, prof.dr. Monica D. Cândea și prof.dr. Daniela Sitar-Tăut, managerul Editurii Actaeon Books, la care a apărut volumul. De asemenea, gazda evenimentului, Ștefan Florian, a citit câteva pagini de-o frumusețe răvășitoare. În discursul său, Alexandru Buican ne-a prezentat mostre dintr-un Brâncuși așa cum nu-l știam, așa cum era în relațiile cu sutele, poate miile de oameni care i-au trecut pragul atelierului, un Brâncuși al poveștilor de iubire, al momentelor de viață personală, al întâmpinării marii treceri spre viața de dincolo. De altfel, prof.dr. Valeria Bilț a citit ultimele pagini ale cărții, care relevă orele din urmă ale vieții sculptorului. Autorul a prezentat publicului și o serie de fotografii inedite cu Constantin Brâncuși.
Alexandru Buican ne promite, în curând, două biografii de aceeași anvergură despre doi mari scriitori români ai secolului XX, aflate în faza de încheiere: Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat și Camil Petrescu în vremea lui. Dosar de existențe.
Valorile satului românesc – trecut, prezent și viitor
Ducem cu noi satul, copilăria, părinții, biblioteca, vecinii, ulița, toate înghesuite-n suflet, legate cu fire nevăzute, care nu ne lasă să ne rătăcim prin lume, prin timp, prin vremuri. Suntem câte puțin din fiecare om și din fiecare loc de-acolo de unde n-avem cum să plecăm vreodată, chiar dacă pașii ne poartă prin lume. A vorbi despre valorile satului românesc înseamnă a vorbi de la început, a atinge cu sufletul cartea de citire a acestui neam, a porni de la rădăcină pentru a ne întoarce tot acolo, mai bogați în cunoaștere, după ce-am umblat prin lume, prin cărți, prin biblioteci. Căci tot acolo – acasă – e mama izvorului. Un proiect admirabil al Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș – Sesiunea anuală de comunicări științifice Valorile satului românesc – trecut, prezent și viitor – s-a derulat în 7-8 noiembrie, reunind, pentru două zile, peste cincizeci de specialiști de la instituții de profil.
Muzee, universități, asociații, institute de cercetare, reprezentanți ai Ministerului Culturii și ai Academiei Române, profesori, cercetători, studenți și masteranzi au prezentat lucrări prin care au evidențiat importanța patrimoniului cultural material și imaterial. Nume de referință ale culturii și ale cercetării românești au prezentat lucrări de specialitate în cadrul celor trei secțiuni ale sesiunii.
„A fost onorantă, a fost interesantă și, deopotrivă, fericitoare experiența participării și a cunoașterii unor oameni fabuloși. Am vorbit despre satul meu, cu ferma și asumata convingere că vorbesc despre Axis Mundi, cu sentimentul că acolo, pentru mine, s-a deschis poarta spre cer, s-a făcut legătura fundamentală cu universul. Mi-am amintit, în cuvinte și emoții, de rânduieli și de vecinătate, de Berința mijlocului de secol XX, pe care o am vie în minte, așa cum am simțit-o și cum am primit-o firesc din poveștile de-acasă, cu ierarhii, cu modele și arhetipuri, cu o spectaculoasă mitologie locală. De-acolo au plecat spre lume doi academicieni, care s-a-ntâmplat să fie vecini: prozatorul Augustin Buzura și medicul veterinar Vasile Gheție, care locuia la câțiva pași de casa noastră. Rolul modelului cultural era decisiv în comunitate, iar personajele de pe uliță rămân arhetipuri, care mare parte s-au regăsit în cărțile lui Augustin Buzura.” (Dana Buzura-Gagniuc)
Nord Literar la cea de-a 50-a ediție a Târgului de Turism al României
Desfășurat în perioada 21-24 noiembrie 2024 la București, Târgul de Turism al României a oferit vizitatorilor prilejul de a vedea cele mai spectaculoase și atractive oferte turistice ale fiecărui județ. Printre materialele promoționale ale județului Maramureș, în acest an, s-a numărat și revista de cultură Nord Literar. Chiar dacă este o publicație de nișă, chiar dacă se adresează unui public iubitor și cunoscător de literatură, revista conturează spiritul cultural al unui spațiu, fapt care poate constitui un element de interes chiar și din perspectivă turistică. Pe de altă parte, fiecare număr al revistei este un mic album de artă, grație ilustrării cu exponate din muzeele județului Maramureș, cu creații ale unor pictori importanți ai momentului ori ale unor reprezentanți ai Școlii Băimărene de Pictură. Instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Maramureș se regăsesc prin imagini relevante în paginile revistei.
Vorbind despre patriotism
Patriotismul. Cum le vorbim adolescenților despre patriotism? Cum li-l prezentăm în așa fel, încât să înțeleagă că termenul nu e vreun concept filosofic inaccesibil, dar nici un lucru palpabil nu e? Ce le spunem despre o trăire care e formată dintr-o sumă de sentimente, unele dintre ele contradictorii, când prezentul oferă modele și valori torsionate, răstălmăcite?
Cum îi facem să înțeleagă importanța lui, punându-l în consonanță cu istoria și cu obligatoria ei cunoaștere? Cum le definim, în cuvinte simple și deopotrivă mobilizatoare pentru vârsta lor, iubirea de țară? Iată doar câteva dintre provocările majore ale generației mature. Deși, în mod normal, patriotismul se asimilează, se preia firesc de-acasă, de la școală, din sat, din bibliotecă, din atmosfera generală, politică, socială.
Cu puțin timp înainte de Ziua Națională a României, dascălii și elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu”, precum și membrii Cenaclului „Voci eminesciene”, dimpreună cu reprezentanții Revistei de Cultură Nord Literar, au ales să vorbească despre patriotism. O discuție de evocare a unor modele, a unor oameni care și-au purtat portul și și-au vorbit vorba, apăsat și cu demnitate, care s-au sacrificat pentru cauza națională, care au construit pagini de istorie, care n-ar trebui să cadă în uitare. Un dialog al versurilor, recitate de elevi și de profesori, și un carusel al întrebărilor pentru tânăra generație, meșteșugit gândite de dascălii lor. La următoarea întâlnire, elevii vor fi cei care vor vorbi, printr-un eseu, despre întâlniri, despre oameni și momente care le-au activat resorturile de patriotism, care i-au făcut să simtă fiorul național.
Eminescu întru neuitare
Eminescu în memoria timpului, un volum care reunește cele mai importante studii apărute în timp sub semnătura istoricului literar Săluc Horvat, a fost lansat în 28 noiembrie la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Dens și bine documentat, volumul contribuie la cunoașterea geniului eminescian. Cartea, realizată în condiții grafice de excepție, având pe copertă bustul de bronz al poetului Mihai Eminescu, realizat de sculptorul Ioan Marchiș, a apărut în 2024 și face parte din Colecția „Școala Ardeleană de Critică și Istorie Literară”, seria „Contribuții eminesciene”.
Despre autor și despre carte au vorbit personalități ale lumii literare și academice maramureșene:
conf.univ.dr. Ștefan Vișovan, conf.univ.dr. Gheorghe Mihai Bârlea, conf.univ.dr. Florian Roatiș, poetul și gazetarul Gheorghe Pârja, precum și editorul Vasile George Dâncu, iar evenimentul a fost moderat de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare.
Autorul, vizibil emoționat, le-a mărturisit numeroșilor invitați că acest volum s-a născut atât din pasiune, cât și din dorința de a-l apropia pe Mihai Eminescu de cititorul de azi. „În locul unei biografii romanțate de tipul multora dintre cele care s-au scris până acum, sub forma unor evocări, memorii, întâmplări din viața poetului, în care s-a urmărit mai ales partea emoțională, nu de puține ori pline de înflorituri, mitizări sau denigrări, în demersul nostru, ne-am propus și am urmărit viața și activitatea lui Eminescu de-a lungul timpului, etapă cu etapă, prezentându-le așa cum s-au desfășurat, pornind de la date reale extrase din documente și consemnări reținute de istoria literară. Un Eminescu așa cum a fost și cum a rămas în memoria timpului.” (Săluc Horvat)
O perspectivă inedită asupra copilăriei și a adolescenței lui Augustin Buzura
Vineri, 29 noiembrie 2024, la sediul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, a avut loc lansarea cărții Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată a Danei Buzura-Gagniuc. Apărută luna trecută la Editura Școala Ardeleană, în colecția „Locurile memoriei”, cartea oferă o perspectivă nouă asupra biografiei academicianului Augustin Buzura, unul dintre cei mai mari prozatori români ai secolului trecut.
În paginile ei se regăsesc povești inedite din copilăria și din adolescența prozatorului, așa cum au fost ele spuse de mama scriitorului, de sora sa ori de oamenii din sat. Toate acestea sunt trecute prin filtrul emoțional al autoarei, care este fiica surorii lui Augustin Buzura. Satul natal Berința, Coasta Popii, ulița Dâmburilor, pădurea Mânânțușului, popa Gheorghe, Onița lui Ciupei, Mirizoiul, Valea Cursă, Uray, lelea Leontina din Coastă, cumătra Măria Rujii și multe alte personaje care populează spațiul și timpul copilăriei lui Augustin Buzura sunt aduse în actualitate de autoare și corelate cu locurile și cu eroii operelor sale. Un spațiu amplu al cărții este dedicat scrisorilor pe care Augustin Buzura le trimite părinților săi în perioada studenției la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. Această corespondență relevă zbaterile tânărului pentru a supraviețui într-o perioadă de austeritate extremă, când combină cursurile la Facultatea de Medicină cu lectura și cu preocuparea pentru carte.
La evenimentul de la Cluj, în prezența fiicei academicianului, Anamaria Maior-Buzura, au vorbit despre carte amfitrioana Irina Petraș – președintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, precum și critici literari și scriitori importanți ai momentului: Vasile Igna, Delia Muntean, Gheorghe Glodeanu, Olimpiu Nușfelean, Horia Bădescu, Adrian Popescu, Ion Mureșan, Vasile George Dâncu. Lansarea a fost parte a Reuniunii de iarnă a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
Patru decenii de colocvii „George Coșbuc”
A patruzecea ediție a Colocviilor „George Coșbuc” și a Festivalului Național de Poezie de la Bistrița a avut loc anul acesta în perioada 25-27 octombrie. Desfășurate sub egida Ministerului Culturii și a Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, cele două manifestări – coordonate, vreme de patru decenii împlinite, de omul de cultură Alexandru Câțcăuan – s-au bucurat de sprijinul unor instituții importante ale județului-gazdă. Au participat scriitori din țară, precum și autori români din Voivodina (Serbia), Ucraina, Republica Moldova.
De un interes cu totul aparte s-au dovedit dezbaterile din cadrul Colocviului „Posteritatea lui George Coșbuc”, moderat de scriitorii Olimpiu Nușfelean (Bistrița) și Valeriu Stancu (Iași), întâlnire la care și-au împărtășit gândurile și elevi ai Clubului „Coșbook” de la Palatul Copiilor, îndrumați de profesoara Ionela Nușfelean.
Printre altele, a fost prezentat și un volum conceput de Biblioteca Județeană, cuprinzând corespondența scriitorului (aproape cinci sute de scrisori, cărți poștale, telegrame, cărți de vizită). Lucrarea va apărea în scurt timp la Editura Școala Ardeleană. Ediția, integrată într-un proiect complex, care a durat ani de zile, este îngrijită de Ioan Pintea și de Laura Goia. Revista de Cultură Nord Literar a fost reprezentată de Delia Muntean.
Premii naționale pentru scriitorii maramureșeni
Două dintre festivalurile de literatură ale acestei toamne, desfășurate la Bistrița, au adus premii importante pentru scriitorii maramureșeni.
Astfel, la Colocviile „George Coșbuc”, Delia Muntean a obținut „Premiul pentru Critică Literară” pentru volumul Pe muchia poemului, apărut la Editura Limes, Cluj-Napoca, în vara acestui an. La acest festival, i s-a acordat „Premiul pentru volum publicat” poetului maramureșean Flaviu Claudiu Mihali, pentru cartea Dezagregare, Editura Argonaut, Cluj-Napoca.
Juriul, alcătuit din scriitorii: Valeriu Stancu – președinte, Adrian Popescu, Virgil Rațiu, Olimpiu Nușfelean, Menuț Maximinian – membri și Alexandru Câțcăuan – secretar, a decis ca Marele Premiu „George Coșbuc” – Opera omnia să fie acordat lui Horia Bădescu, pentru întreaga activitate literară.
La Saloanele de Proză „Liviu Rebreanu”, Dana Buzura-Gagniuc a obținut premiul la secțiunea Proză/eseu, cu volumul Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată, apărut de curând la Editura Școala Ardeleană. De asemenea, o mențiune pentru proză a primit scriitoarea Valeria Bilț, pentru romanul Blestemat a fi oricare, apărut în acest an la Editura Actaeon Books.
La Saloanele de Proză „Liviu Rebreanu”, desfășurate în 25-27 noiembrie la Bistrița și Târlișua, juriul, format din: Varujan Vosganian – președinte, Valeriu Stancu – vicepreședinte, Virgil Rațiu – membru, Olimpiu Nușfelean –
membru, Menuț Maximinian – membru, Alexandru Câțcăuan – secretar, a decis ca Horațiu Mălăele să primească Marele Premiu „Liviu Rebreanu” pentru volumele: Tehomir, O poveste cam ciudată și alte povestiri și Tristețea ploilor, apărute la Editura Bookzone, București, 2024.
Dana BUZURA-GAGNIUC
Credit foto: Monica D. Cândea, Leontin Cupar, Andrei Alexandru Achim, Dan Carpov, Ana Herța
Material publicat în revista Nord Literar nr. 11-12 (258-259), noiembrie-decembrie 2024