Popasuri culturale, momente și oameni, toate reunite sub același gând: al cinstirii creației și a celor care o săvârșesc. Literatură, cultură tradițională, etnografie, diplomație culturală, toate au în comun bucuria creației și a promovării ei.
„(în)SEMNE” la Copalnic-Mănăștur
Revista de Cultură „Nord Literar” a fost partener într-un splendid proiect destinat identificării, tezaurizării și promovării culturii, desfășurat sâmbătă, 7 septembrie, în cadrul Zilelor Comunei Copalnic-Mănăștur. Evenimentul, denumit sugestiv „(în)SEMNE”, a fost dedicat tradiției, creației, cărții, cuvântului, autorilor care-și au rădăcinile în acest spațiu. Numerosului public prezent în sala Căminului Cultural „Marieta Anca” i-au fost prezentate patru expoziții, fiecare acoperind un domeniu de cercetare, un resort creativ diferit.
De la porți de șură, inventariate, cartografiate și expuse în imagini, fotografii și schițe cuprinse în proiectul „Porți de șură din Țara Chioarului” (I), la cele patruzeci de lucrări fotografice și treizeci de obiecte de ceramică realizate de tineri în cadrul unui proiect al Asociației ARIPI, până la expoziție de carte și de reviste, toate au oferit publicului produs cultural de cea mai bună calitate.
Despre proiectul „Porți de șură din Țara Chioarului” (I) au vorbit cei care l-au inițiat, l-au susținut și l-au concretizat într-o vastă documentație: conf.univ.dr. Delia Suiogan, drd. Florin Pop, prof. univ. dr. Ioan Mircea Fărcaș, muzeograf Gabriela Filip, dr. Aura Pintea, dr. Dumitrița Filip, artistul olar Vasile Chira, primarul comunei, Vasile Mihalca, Laura Mihalca. Intermezzouri muzicale au oferit tinerii Zeno Chira – pian și Bianca Suciu – voce și contrabas.
Revista de Cultură „Nord Literar” a prezentat publicului cele șase suplimente realizate în ultimii doi ani, sub forma unor antologii, pe genuri literare și pe autori. Este vorba despre materiale care au apărut în paginile publicației de-a lungul timpului: interviuri cu personalități importante ale culturii române, cronică literară, poezie și parodie, care au fost tezaurizate în volume tipărite în condiții grafice foarte bune. Managerul Revistei de Cultură „Nord Literar” și-a prezentat volumul în curs de apariție Buzura la Berința – Locul de unde n-a plecat niciodată, o carte în care se vorbește mult despre Copalnic-Mănăștur, despre Berința, despre pădurea Mânânțușului (care face legătura între cele două localități) și despre o spectaculoasă mitologie locală. Multe dintre personajele cărților lui Augustin Buzura își au originea în acest spațiu de unde el își trage rădăcinile. De asemenea, Revista de Cultură „Nord Literar” a donat Bibliotecii Comunale din Copalnic-Mănăștur douăsprezece exemplare din suplimentele realizate în ultimii ani.
Am simțit că timpul n-are ceas…
Din clipa în care intri pe poarta aceea de lemn și calci pe pietrișul uliței care scârțâie sub tălpi, te simți om întreg; ancorat în pământul care ești și-n care ți s-a picurat esență divină când ai deschis ochii spre lume și care nu te lasă să pleci prea mult și nici prea departe. Te simți adunat de pe drumuri și întors acasă, în satul de unde, cândva, am plecat cu toții. Cu toții! Sau, poate, de unde am început și ne-am început, și ne-am întors și ne-am amestecat cu iarba, cu ploaia, cu holda…, cu toate lucrurile frământate de sufletul copilului desculț din noi, care încă ne mai trezește și ne mai mângâie și ne mai râde spre soare…
Muzeul acesta e o liniște. O liniște și-o frământare deopotrivă a unor oameni care se luptă cu îndârjire, cu discreție, cu eleganță și profesionalism, într-o lume grăbită spre destinații nedefinite. E o căutare spre a aduna tot ce mai e de adunat.
Și, Doamne, ce casă minunată s-a adus de curând din Cărbunari și s-a reconstruit în coama dealului, frumoasă, nobilă, adevărată! E o mai-mult-decât-dorință să păstreze cum se cuvine, fără să permită acelei laturi a modernismului care poate ucide, mătura și perverti, să transforme grădina în nisip. Aici, grădinile sunt grădini, iar nisipul n-are loc. Pentru că – da! – există o latură distructivă, dar și o latură necesară, dezirabilă, bună a modernismului. Iar satul tradițional a fost atins în ultima vreme de tăvălugul nivelator al unui globalism greșit înțeles, al unor reguli preluate fără discernământ de la modele îndoielnice.
Am intrat, ca de atâtea ori, pe poarta Muzeului Satului din Baia Mare, la zi de sărbătoare, când s-au aniversat cei patruzeci de ani de existență a acestui spațiu sacru, cu o poveste tulburătoare. Nu există temelii fără sacrificii, fără povești, fără mister. A fost o sărbătoare nobilă, pentru că nobili au fost acei oaspeți mulți care au ales să vină. Aici, pe Dealul Florilor, Muzeul Satului s-a coagulat în jurul bisericii de lemn din Chechiș, veche de patru sute de ani, ea însăși având o poveste teribilă, fiind o dovadă vie că tot ceea ce se construiește în jurul bisericii e temeinic, durabil, sacralizat.
Am ascultat cu lacrima-n colțul ochilor istoria muzeului spusă cu calm și căldură de muzeograful Janeta Ciocan, istoria stejarului care a crescut odată cu satul de pe deal, am adulmecat parfumul de curățenie sufletească din casa-școală din Șomcuta Mare, impecabil menținută arhitectural și muzeal acolo unde trebuie să fie ca timp și ca spațiu. Aici e Maramureșul întreg, rotund, profund, adevărat, neatins, cu toate zonele și subzonele sale. Aici e sâmbure de esență, de istorie și… mai ales… îndemn. Să nu plecăm, să nu ne plecăm, să nu uităm!
Am intrat dimineața pe poarta de lemn a Muzeului Satului și am simțit că timpul n-are ceas, că spațiul n-are gard, că lumea n-are zăvor… Că oamenii sunt tineri ca-n copilăria mea, că satul și lumea sunt la începuturi. Ce-și poate dori mai mult un om care intră acolo?
Pescuirea minunată a lui Vasile Trif jr.
Există o bucurie a sălilor pline. A sălilor care se umple cu oameni veniți nu din complezență, nu doar din curiozitate, nu din obligații la care trebuie musai să răspunzi. O sală plină cu lume bună spune totul despre autor și despre creația sa. Așa a fost lansarea volumului de poezii bilingv Pescuirea minunată / La Pêche miraculeuse a preotului poet Vasile Trif jr. Evenimentul a avut loc grație parteneriatului dintre Editura Școala Ardeleană și Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, iar despre carte și despre autor au vorbit criticul literar Delia Muntean, poetul Gheorghe Pârja și preotul Fabian Coroian.
„Inclusă în Colecția «Școala Ardeleană de Poezie», Pescuirea minunată / La Pêche miraculeuse este cea mai recentă carte a poetului Vasile Trif, pictor-ilustrator și preot în Québec (Canada), apărută în ediție bilingvă (română-franceză), în traducerea autorului și a cunoscutului poet și traducător francez Jean Poncet.
Volumul este împodobit cu lucrările de artă ale autorului și însoțit de un cuvânt de prezentare semnat de criticul de artă André Seleanu, membru al International Association of Art Critics”, se precizează în prezentarea editurii.
„Vasile Trif se arată aici pescar al trans-cendenței pe care o restituie viețuirii umane. Pescuire a minunii care ține în firea ei existența. Totul construit în jurul trinității: lumină, iubire, cuvânt. Unde rolul primordial îl are cuvântul, cel ce poartă în sine virtuțile logosului”. (Horia Bădescu)
Vasile Igna – Cetățean de Onoare al județului Maramureș
Recunoaşterea este fiica nobilă a cunoaşterii. Doar cine cunoaşte poate recunoaște. Un gest firesc de recunoaștere a meritelor culturale ale scriitorului Vasile Igna, născut în Ardusat, s-a petrecut la sfârșitul lunii august, când, în cadrul unei ședințe a Consiliului Județean Maramureș, s-a aprobat hotărârea de a i se acorda titlul de „Cetățean de Onoare al județului Maramureș”. Propunerea vine din partea lumii literare maramureșene, a oamenilor apropiați Revistei de Cultură „Nord Literar”, cu o laudatio realizată de prof.dr. Delia Muntean.
Personalitate marcantă a literaturii române contemporane, Vasile Igna are un portofoliu livresc semnificativ, iar prin activitatea sa, atât în cadrul Editurii Dacia, cât și ca diplomat, a făcut cunoscut numele Maramureșului și a contribuit la promovarea culturii românești în întreaga lume.
Dana BUZURA-GAGNIUC
Credit foto: Muzeul Satului, Mircea Paușeniuc, Vasile Trif jr., Emanuel Luca
Material publicat în revista Nord Literar nr. 9 (256), septembrie 2024