Întâlnirile sunt de multe feluri. Ca oamenii, de altfel. Unele te țin captiv în dialoguri interesante, în discuții cu miez. Altele se mențin la limita unei politeți incomode. O parte sunt liniare, altele obositoare, grele. O altă parte – superficiale. Unele, chiar agasante ori inutile. Apoi, mai sunt cele excesiv de scorțoase, din care pleci obosit ori, poate, nelămurit. Dar mai sunt și cele din care pleci entuziasmat, încărcat cu energie bună, din care înțelegi cât de valabilă e zicerea: „Omul sfințește locul”.
Littera nova – Nord Literar, un dialog cu miez
În Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare a fost, în 7 martie, o discuție cu miez, cu entuziasm, cu informație multă, cu emoții chiar; o poveste în care s-au punctat lucruri frumoase, dar și realități dureroase. Au trecut pe nesimțite cele două ore în care poetul Vasile Eugen Barz – directorul fondator al revistei de cultură Littera nova din Spania – și-a prezentat publicația. Pornită în ianuarie 2023, din dorința de a aduce românilor din Spania cultura autentică din România, precum și de a face cunoscută cultura occidentală românilor, revista s-a impus repede în rândul publicațiilor de profil. Aceasta, grație diversității conținutului, numelor care girează apariția ei, graficii, precum și menținerii unui înalt standard valoric. Este, până la urmă, un demers de diplomație culturală atât de necesar în contextul social, istoric, politic actual.
Poetul Vasile Eugen Barz este preot într-o comunitate de români din apropierea Madridului. Stabilirea în Spania, în urmă cu doisprezece ani, i-a oferit posibilitatea de a se apropia mai mult de poezie după ce, așa cum el însuși recunoaște, mai bine de zece ani a citit foarte multă poezie, pentru a-și găsi curajul de a scrie. „Am considerat că un nume latin ar fi cel mai potrivit pentru revista mea. De aceea am ales Littera nova. Am venit aici pentru că doresc să am recunoașterea dumneavoastră, doresc să-mi dați girul pentru ceea ce fac, să-mi spuneți dacă e bine. Am așteptat mai bine de un an pentru ca dumneavoastră cititorii, creatorii și editorii, să spuneți: «Da, este unul de-ai noștri»”.
Dialogul a însemnat și promisiunea unor proiecte viitoare cu Revista de Cultură Nord Literar, care s-ar putea concretiza în publicarea, promovarea și traducerea unor autori români și străini și în evenimente culturale comune. Și a mai însemnat ceva: înțelegerea importanței promovării culturii, a valorilor reale în contextul unei agresivități vizibile și periculoase a nonvalorii, a mediocrității, a veleitarismului.
La evenimentul organizat de Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” în parteneriat cu Revista de Cultură Nord Literar, cu Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare și cu Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, au participat scriitori, editori, cititori. Toți, iubitori de literatură.
Ben Corlaciu – o sută de ani de la naștere
Au trecut o sută de ani de la nașterea lui Ben Corlaciu, unul dintre scriitorii remarcabili, dar puțin cunoscuți ai Maramureșului. Poet și prozator, redactor la reviste precum Frontul plugarilor, Flacăra, Albatros, Timpul, Vremea etc., el este legat de Groșii Țibleșului prin mama sa, originară din această localitate. În 1975, cu prilejul unei călătorii în Franța, Ben Corlaciu solicită și obține azil politic în această țară, unde, după îndelungi proteste și insistențe, li se permite soției și copiilor să i se alăture.
Primăria Comunei Groșii Țibleșului, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „George Coșbuc”, Bistrița Năsăud, Revista Mișcarea literară și Asociația „Ben Corlaciu”, i-au dedicat un eveniment cultural la care a fost prezentă toată comunitatea. În aceste vremuri tulburi și alerte, nu e puțin lucru să-i vezi pe elevii de ciclu primar, îmbrăcați în impecabile costume naționale, stând răbdători la un eveniment de ținută culturală. Despre personalitatea autorului, ca reprezentant important al „generației războiului”, au vorbit academicianul Ion Pop – cel care a prezentat inclusiv fragmente din corespondența cu Ben Corlaciu –, poetul Adrian Popescu, poetul Ioan Pintea – directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” din Bistrița Năsăud –, Olimpiu Nușfelean – directorul revistei Mișcarea Literară, precum și soția și fiica poetului.
„Albatrosul a fost o emblemă, un fel de efigie a generației războiului, care, bineînțeles, a răsfrânt în scrisul ei tocmai aceste momente tragice ale războiului. Ben Corlaciu a reprezentat această generație într-un chip foarte expresiv și personal. Pentru că el a exprimat în poezia lui drama și tragedia războiului. A avut și o atitudine de activism social, pentru că s-a revoltat împotriva mizeriilor existenței, împotriva nedreptăților. A fost un om al lumii de jos, al lumii modeste, al umanității acesteia care servea țara într-un chip fundamental. De aici, sigur, s-au născut volumele lui de debut: Tavernale (1941), Pelerinul serilor (1942), Arhipeleag (1943), Manifest liric (1945). Această generație era una a revoltei, care se simțea incomod în lumea aceasta. Era o generație care trecuse prin experiențe foarte dure și care urmau să fie și mai dramatice. Dacă îl plasăm în tradiția poeziei românești, Ben Corlaciu este foarte legat de Bacovia, care este un poet tragic, care a trăit foarte puternic sentimentul crepusculului, al căderilor, al strivirii omului de către istoria care se deschide ca un gol, ca un hău” (Aacad. Ion Pop).
La pas cu poezia
Un sfert de veac de când UNESCO a declarat Ziua Internațională a Poeziei deodată cu echinocțiul de primăvară – 21 martie. O zi în care se cuvine o reverență în fața acelora care ne sporesc emoția, trăirea și bucuria prin vers.
A fost o zi cu alergături între evenimente menite a cinsti creația, a îndemna publicul să se aplece asupra unui vers, a unei poezii, a unei cărți… poate.
Grație parteneriatului cu Bastionul Măcelarilor din Baia Mare, Revista de Cultură Nord Literar a organizat o expoziție cu reviste și cu volume de versuri ale unor importanți poeți maramureșeni, în grădina vie din curtea acestuia. „Grădina vie” – un proiect cu importante conotații ecologice și estetice – este un spațiu care te inspiră, te îndeamnă la lectură și la visare. Expoziția se dorește un îndemn la lectură și la cunoașterea poeților maramureșeni, în special, și a poeziei, în general.
Un maraton al poeziei, al recitării, al dialogului dintre generații a fost și la Colegiul Național „Mihai Eminescu” în cadrul unei întâlniri interactive și interesante, pregătite impecabil de prof. dr. Monica D. Cândea și de prof. Ramona Corina Fonai, care i-a avut ca invitați pe poeții Elena Cărăușan, Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu și pe Dana Buzura-Gagniuc, managerul Revistei de Cultură Nord Literar. S-au recitat, cu răbdare și cu trăire, Luceafărul lui Eminescu, precum și versuri din Nichita Stănescu și Pablo Neruda. Cei trei poeți invitați și-au prezentat propria viziune asupra poeziei și au citit din creația proprie.
La Colegiul Național „Mihai Eminescu” există un nucleu de tineri talentați, pasionați de poezie, o parte dintre ei fiind membri ai Cenaclului „Voci eminesciene”. Versurile lor au completat tabloul unei întâlniri cu sens și cu emoție.
Primul roman de capă și spadă al lui Jules Verne tradus în limba română
Se cheamă eveniment reușit. Pentru că s-a construit firesc și elegant în jurul unei lansări de carte, ca un cadou oferit cu ocazia Zilei Francofoniei de prof. dr. Daniela Sitar-Tăut cititorilor, colegilor și elevilor de la Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, care au umplut Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”. Invitații, prof. Rodica Mone, prof. Nicolae Weisz, Gheorghe Pârja și Dana Buzura-Gagniuc, au vorbit despre Jules Verne – omul și scriitorul –, despre importanța Zilei Francofoniei, despre textul tradus, precum și despre rolul lecturii în concurența nedreaptă cu social media. Publicul a avut prilejul să asculte câteva fragmente din roman, citite de elevele de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare.
Cu doar cinci luni în urmă, autoarea lansa la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare Valori și prezențe conjuncturale, un volum cu peste patru sute de cronici literare, eseuri și studii publicate în reviste de prestigiu din țară. Vorbim, așadar, de o personalitate polivalentă. Profesor și critic literar, Daniela Sitar-Tăut vine, de data aceasta, cu traducerea unui roman de capă și spadă, Contele de Chanteleine. Un episod din Revoluția franceză, de Jules Verne. Volumul a apărut la editura pe care o manageriază, Actaeon Books, iar prefața este semnată de Alexandru Buican.
Decorul a fost asigurat de desenele elevilor inspirate de „Les Voyages Extraordinaires”, iar evenimentul a fost organizat grație parteneriatului dintre Catedra de limba franceză a Colegiului Național „Vasile Lucaciu”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, Revista de Cultură Nord Literar, Editura Actaeon Books, Casa Corpului Didactic, Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Asociația Profesorilor Francofoni din România.
Dana BUZURA-GAGNIUC
Credit foto: Ștefan Jurcă, Nicolae Scheianu, Camelia Nistor
Material publicat în revista Nord Literar nr. 3 (250), martie 2024