Scriu cu bucurie și mândrie intelectuală despre aparițiile editoriale ale unor autori din Cernăuți, care întruchipează o certă maturitate valorică a expresiei în limba română, dar și o elegantă grijă pentru aspectul grafic al cărților. Mai ales în ultimii ani, aici se tipăresc cărți cu ținută grafică. Cum mi-a fost dat, în ultimele trei decenii, să cutreier multe așezări bucovinene, să-mi fac prieteni printre scriitori, pot face vrednice exerciții de comparație.
Mulți dintre scriitorii din Bucovina de Nord au fost oaspeți ai Maramureșului. Așa pot depune mărturie că grupul literar din Cernăuți urmărea obiective clare, bine conturate pentru a conserva prin scris limba română și spiritul românesc, urmărind sincronizarea cu poezia din Țară, evoluția spre o paradigmă lirică modernă. Prin anii optzeci, a luat ființă și funcționa semiclandestin un cerc literar care apărea ca un miracol, în ciuda împrejurărilor politice total ostile afirmării românilor din Nordul Bucovinei. Din grup făceau parte Vasile Tărâțeanu, Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea, Simion Gociu, Ștefan Hostiuc, avându-l ca mentor pe profesorul și poetul Vasile Levițchi.
După cum îmi mărturisea Arcadie, dintre toți, Ștefan Hostiuc era spiritul cel mai analitic, mai plin de vervă polemică, gata oricând să comenteze producțiile literare ale confraților. El a cucerit cu fiecare carte citită tărâmurile poeziei moderne. A fost și a rămas un împătimit promotor și slujitor al ideii de poezie nouă, al unei poezii descătușate, libere de tiparele tradiționaliste, un cavaler purtând blazonul schimbării de paradigmă. Așa, Ștefan Hostiuc îndulcea vinul din pahare cu câte-o doză de simbolism și de avangardism, de Baudelaire, Mallarmé, Doinaș ori Dinescu. Dovada acestui crez s-a întrupat în volumul Clepsidra reveriei (Cernăuți, 1996), pe care mi l-a dăruit în casa lui Aron Pumnul, cu o măgulitoare și prietenească dedicație.
O carte de referință, care analizează starea de spirit a celor care scriu în Țara Fagilor, este Scriitori români din Nordul Bucovinei, scrisă de Ștefan Hostiuc, fiind prima de acest fel alcătuită de un scriitor român din septentrionul Bucovinei. Este o cercetare a unui fenomen dureros, care arată cât de păguboasă este pentru destinul cultural al unei minorități autohtone ruperea legăturilor de spațiul istoric al culturii naționale. Un oraș sub ocupație bolșevică nu era prielnic pentru exprimarea în limba lui Eminescu, ale cărui urme se văd la Cernăuți.
Meritul cărții lui Ștefan Hostiuc este reconstituirea, în vremuri grele, a scrisului în limba română. Un tablou mișcător întru rezistența spiritului românesc în orașul tinereții lui Mihai Eminescu. De la tradiționalism la modernitate se înaintează greu într-un cadru provincial izolat și cu multe piedici. În continuarea acestui demers este și mai recentul volum al lui Ștefan Hostiuc Dialoguri septentrionale (Cernăuți, 2023). Volumul cuprinde interviuri cu bucovineni trăitori în Ucraina, în România sau în Republica Moldova, pe teme de actualitate, privind viața comunității românești din Ucraina, precum și evocări din diverse timpuri trăite la Cernăuți sau în alte așezări din nordul Bucovinei.
Aceste dialoguri sunt tocmai veghea românească din Nordul înstrăinat. Cei prinși în sinceritatea mărturisirii evocă și comentează întâmplări trăite pe viu, iau în dezbatere diverse aspecte din istoria ținutului, exprimă puncte de vedere asupra destinului provinciei natale, împletit cu propriul destin. Vorbesc despre evenimente dramatice din timpul comunismului, dar și despre situația actuală nu mai puțin complicată a românilor din Ucraina, despre viața culturală, despre rolul societății civile în apărarea identității naționale și a școlii în limba maternă, despre greutățile cu care se confruntă presa în limba română, sub presiunea noilor legi lingvistice ucrainene, despre prezentul și viitorul literelor române la Cernăuți.
Sunt amintite greutățile de publicare și de difuzare ale literaturii în limba română în partea nordică a provinciei. Multe alte probleme ce stau în fața comunității istorice românești din Nordul Bucovinei. Cel care pune întrebări în această carte este, după cum spuneam, poet și critic literar, o prezență notorie în viața comunității românești din Bucovina. Ștefan Hostiuc desfășoară de mai multe decenii o ferventă activitate publicistică. Editorialele, comentariile și interviurile sale risipite în presă după 1989 au consacrat imaginea unui publicist avizat, cu un acut nerv polemic, înzestrat cu o dovedită vocație analitică. Un iscoditor iscusit de idei știe să descopere interlocutorii cu abilitate, etalând virtuți de veritabil artist al dialogului, cum observa scriitorul Arcadie Suceveanu, un bucovinean trăitor acum la Chișinău.
Publicist rafinat, literat cu o solidă pregătire teoretică, dublată de o certă vocație artistică, Ștefan Hostiuc nu doar pune întrebarea, ci o construiește din reflecții, evocări și descrieri, recurgând la analize subtile. Sunt calități care l-au făcut pe Arcadie să aprecieze că interviurile din această carte pun în oglindă clipa prezentă a trecutului cu clipa netrecătoare a prezentului, oferă spiritului aflat în stare de veghe un prilej de reflectare, un prilej de deșteptare printr-un foarte necesar și la timp dat semnal de alarmă. Pe teme de stringentă actualitate pentru comunitatea istorică românească din Bucovina s-au exprimat poetul
acad. Vasile Tărâțeanu, avocatul dr. Eugen Patraș, jurnalistul și editorul Nicolae Șapcă, diplomații dr. Eleonora Moldovan și dr. Irina-Loredana Stănculescu, șefi în diferite perioade ai misiunii diplomatice române la Cernăuți.
Al doilea capitol cuprinde interviuri cu scriitori, tema principală de discuție fiind literatura Bucovinei, care, după coșmarul comunist al pierderii unității, trăiește visul european al unității regăsite. Despre perspectivele scrisului românesc în Nordul Bucovinei și despre destinul scriitorului român din Țara Fagilor, autorul nostru discută cu criticii literari Mihai Cimpoi și Adrian Dinu Rachieru, cu poeții Vasile Tărâțeanu și Arcadie Suceveanu, cu scriitoarea și publicista Doina Cernica. Alte două destine literare care își au obârșia în partea de nord a provinciei sunt eminescologul Dimitrie Vatamaniuc și editoarea Elena Curicheru Vatamanu, soția poetului Ion Vatamanu, născut pe valea Prutului.
Al treilea capitol cuprinde interviuri cu bucovineni din Cernăuți, București, Chișinău și Rădăuți, care s-au mărturisit despre diverse teme istorice și despre actualitate, despre refugii și deportări, despre vestigii și monumente, într-un cuvânt, spune Ștefan Hostiuc, despre destinul fascinant și, totodată, tragic al Bucovinei. Este o carte despre comunitatea românească din Ucraina și despre politicile care-i clatină identitatea. Admirabil, autorul nostru pune dialogul ca veghe românească în Bucovina de Nord. Dialog care conține argumente, documente istorice, realități șubrede, învățătură trunchiată, dorințe utopice și împliniri câștigate cu multă trudă, răbdare și cu mult dor istoric.
***
Ștefan Hostiuc s-a născut la 28 decembrie 1951, în comuna Mahala, regiunea Cernăuți. Studiază filologia română la Universitatea din Cernăuți. Crainic la Radio Kiev, lector la Catedra de filologie română și clasică a Universității din Cernăuți. Redactor la revista Glasul Bucovinei, redactor-șef adjunct al revistei Septentrion literar, redactor-șef al revistei Mesager bucovinean din 2003, o publicație cu mare impact în rândul cititorilor, fiind apreciată pentru curaj și pentru valoare literară. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România. Membru fondator, în anul 1989, secretar și vicepreședinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți. Autor al unei poezii vestitoare de modernitate și al unor cărți care stau de veghe ca spiritul românesc să nu se stingă în zonă. Îngrijește și prefațează o serie de poezie, memorialistică și publicistică, semnate de Arcadie Suceveanu, Leo Butnaru, Ilie Motrescu, Mircea Lutic, Nicolae Șapcă, Ovid Țopa. Laureat al mai multor premii literare și al Marelui Premiu al Societății Scriitorilor Bucovineni pentru revista Mesager bucovinean.
Gheorghe PÂRJA
Material publicat în revista Nord Literar nr. 11-12 (258-259), noiembrie-decembrie 2024