Imediat după deschiderea granițelor, am plecat să cunosc oameni și realități din teritoriile cu spirit românesc, care au fost vânturate de istorie. Prima călătorie am făcut-o peste Tisa, în Maramureșul mușcat, despre care auzisem multe, dar nu-l cunoscusem la fața locului. Am descoperit o lume extrem de asemănătoare cu Maramureșul din stânga Tisei. În casa mătușii Viorica, dirijoarea corului din Slatina, m-am simțit ca într-o casă din Săpânța. Apoi am plecat spre Basarabia, teritoriu românesc cucerit, în 1940, de sovietici, unde am întâlnit o fibră românească cutezătoare. De la Grigore Vieru la Nicolae Dabija ori Mihai Cimpoi, care au apărat cu dârzenie Limba Română și alte rânduieli românești. Toate acestea le-am scris în cartea Ochii Basarabiei.
Dar locurile românești înstrăinate, care m-au fascinat, au fost cele din Bucovina de Nord, cu orașul Cernăuți, care are hrisov de întemeiere din vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Recent, însemnele lui au fost izgonite din centrul orașului. La Cernăuți am întâlnit o grupare de scriitori cu destin dramatic. Cum a fost cazul poetului Ilie Motrescu, aruncat în apele Prutului. Acum și Bucovina de Nord, preluată de la imperiul roșu de Ucraina, trăiește grozăviile războiului.
Așa m-am gândit să fiu alături de scriitorii, de prietenii mei din Cernăuți, să scriu despre cărțile lor, despre crezul lor estetic, despre universul lor literar. Cum opera lor vine spre România, deci și spre Maramureș, cu obiceiurile discrete ale lui Badea Cârțan, poetul Gheorghe Mihai Bârlea, brav prieten al scriitorilor din Țara Fagilor, a găsit forme mai subtile și folositoare spre a ajunge la mine o parte dintre cărțile confraților. După priceperea mea, le-am prezentat în revista Nord Literar, îmbinând biograficul cu dimensiunea valorică a creațiilor. Sub titlul „Scriitori din Cernăuți,” am scris comentarii la cărțile unor reprezentativi autori din Bucovina de Nord. Așa s-au perindat prin paginile revistei poetul Arcadie Suceveanu, cu Arcadia lui literară, Ștefan Hostiuc, publicist rafinat, literat cu o solidă pregătire teoretică, dublat de o certă valoare artistică, Ilie T. Zegrea și cămașa de forță a realității, universitarul Grigore Bostan și renașterea conștiinței naționale, academicianul Vasile Tărâțeanu, o piramidă culturală în orașul tinereții lui Eminescu, ori Mircea Lutic și metafora vieții. Nu a lipsit din serialul revistei Nord Literar nici „pălăria lirică” a lui Nicolae Șapcă. Prin grija poetului Gheorghe Mihai Bârlea, numerele din revistă cu articolele mele au ajuns la Cernăuți. Așa că, de Ziua Limbii Române, în cadrul manifestării de la Palatul Național al Românilor, un moment aparte l-a ocupat prezentarea revistei Nord Literar, a profilului ei și a colaboratorilor, relatează ziarul Zorile Bucovinei.
Când am început serialul cu scriitorii din Cernăuți, dimpreună cu Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei Nord Literar, și cu poetul Gheorghe Mihai Bârlea, am schițat un proiect de a-i invita pe câțiva reprezentanți ai literelor din Bucovina de Nord în Maramureș, inclusiv o deplasare a noastră la Cernăuți. Dar războiul din Ucraina și austeritatea financiară românească au amânat planul nostru. Nu-i târziu niciodată pentru aceste întâlniri. Colaborarea noastră cu autori din Cernăuți continuă.
Eu, în numele redacției revistei Nord Literar, mulțumesc distinșilor confrați cernăuțeni pentru atenția acordată scriitorilor din Maramureș, care, lună de lună, de douăzeci și trei de ani, invită cititorii la acest banchet literar. Este o dovadă că publicația are însușirile unei reviste cu audiență și dincolo de fruntariile actuale ale țării. Mai ales în teritoriile unde trăiesc români. Că de la Uzdin la Cernăuți drumul trece prin stația „Nord Literar”.
Gheorghe PÂRJA
Material publicat în revista Nord Literar nr. 9 (268), septembrie 2025