Recentul volum Scriitori în oglinda vremii, publicat de Stan V. Cristea, cunoscut critic și istoric literar teleormănean, se înscrie între cărțile de referință ale anului. Volumul se alătură amplelor sale cercetări (cunoscând mai multe ediții, temeinic documentate și cu numeroase informații inedite) despre Mihai Eminescu, Marin Preda și, mai ales, cronicilor literare, toate acestea situându-l pe autor între exegeții de largă deschidere.
Apărut la Editura Aius din Craiova (2024), noul tom adună cronicile scrise și publicate între anii 2019-2024, în bună parte apărute în revistele Litere și Caligraf. Considerate „contribuții indirecte de istorie literară”, au în vedere lucrări aparținând unor genuri diverse, dar care circumscriu același domeniu. Comentariile se leagă de anumite personalități sau momente ale istoriei literare, cu precădere din perspectiva receptării lor în actualitate. Cărțile – notează exegetul – n-au fost alese întâmplător, la mijloc fiind vorba despre Mihai Eminescu, Constantin Noica, Marin Preda, cărora li se alătură nume precum: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Augustin Buzura, Emil Cioran ș.a.
Deși nu și-a propus o anumită structură, semnatarul lucrării și-a grupat cronicile după numele scriitorilor cu o prezență mai mare în volum. O primă grupare cuprinde articolele referitoare la studii despre Eminescu, realizate de Nicolae Georgescu, Zenovie Cârlugea, I. Nedelciu, Cassian Maria Spiridon, Săluc Horvat, Theodor Codreanu.
Cartea se deschide cu textul Eminescu. Biografii paralele, semnat de Nicolae Georgescu, autor deopotrivă al volumelor: Eminescu și editorii săi, A doua viață a lui Eminescu, Boala și moartea lui Eminescu ș.a. Analizând lucrarea lui Nicolae Georgescu, Stan V. Cristea subliniază multitudinea de date și de momente din viața celor doi scriitori, despre care eminescologia încă nu s-a lămurit deplin.
Activitatea publicistică și perioada de redactor la ziarul Timpul reprezintă un alt capitol al biografiei eminesciene, despre care s-au publicat pagini întregi. Pe lângă contribuțiile de excepție ale lui Dimitrie Vatamaniuc, cel care a îngrijit seria de Opere critice, alocată publicisticii, recentul volum Ziarul „Timpul” acuzat în Parlament (autor: Nicolae Georgescu, 2023) aduce completări benefice la biografia și la opera lui Mihai Eminescu, pe care Stan V. Cristea le prezintă în cronica intitulată Eminescu, ziarist la Timpul (p. 36-42).
Seria de comentarii eminesciene continuă cu analiza lucrării Mihai Eminescu. Dicționar monografic. Oameni din viața lui (autor: Zenovie Cârlugea, 2019), efectuată de Stan V. Cristea în elogioasa cronică cu titlul Eminescu. Oameni din viața lui (p. 15-21). „Pe Mihai Eminescu – spune criticul – îl putem cunoaște în fel și chip, ca spirit și ca om, dar nimeni n-a avut până acum ideea lui Zenovie Cârlugea de-a aduna la un loc (…) oameni din viața poetului, de la membrii familiei și rude la prieteni și neprieteni, colaboratori și cunoscuți de-a lungul celor aproape patru decenii de existență”. Dicționarul lui Zenovie Cârlugea cuprinde 180 de articole-eseu prin care creionează portretul fizic, spiritual și moral al lui Eminescu. Între aceștia: Iosif Vulcan – cel care l-a descoperit și l-a debutat în Familia cu poezia De-aș avea, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Caragiale, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Veronica Micle și alții dintre cei apropiați sau din cercul „Junimii”, din presă și, nu în ultimul rând, oameni politici și de cultură (I.C. Brătianu, B.P. Hașdeu, N. Iorga, A.D. Xenopol). Stan V. Cristea consideră că în dicționarul lui Zenovie Cârlugea ne întâmpină un „alt Eminescu, mai bine cunoscut decât cel pe care-l putem reprezenta potrivit lucrărilor ce i-au fost dedicate până acum, un Eminescu în deplinătatea umanității sale, un Eminescu «între oameni» sau, mai potrivit spus, un Eminescu văzut prin «oamenii lui»” (p. 23).
Eminescu. Ipostaze ale biografiei prin operă este titlul sub care exegetul se oprește la Tudor Nedelcea. Punctul de plecare este o nouă ediție a volumului Eminescu, apărută în 2020, însoțită de o prefață semnată de acad. Mihai Cimpoi (unde se subliniază că, în lucrarea menționată, „Eminescu este privit din multiple ipostaze”, el manifestându-se „ca spirit creator, respectiv ca gânditor-artist, gânditor politic, gânditor sacru, gânditor al istoriei, gânditor al economiei” – p. 22), de un cuvânt înainte de Theodor Codreanu și de o postfață de Victor Crăciun.
Urmează o sinteză asupra volumului Eminescu, ziarist politic (autor: Cassian Maria Spiridon, 2019), prin care Stan V. Cristea așază exegetul ieșean în rândul celor mai avizați cunoscători ai publicisticii eminesciene, alături de Al. Oprea, D. Vatamaniuc, N. Georgescu, Th. Codreanu. Iată câteva dintre studiile asupra cărora se oprește criticul: Religia în publicistica lui Eminescu, Politica guvernului, Monarhia Constituțională, Opiniile economice, Transilvania lui Eminescu etc. În concluzie, Stan V. Cristea notează: „Volumul lui Cassian Maria Spiridon reprezintă mai ales o re-lectură obiectivă a publicisticii politice a lui Mihai Eminescu, prin intermediul marilor sale teme și al reflexelor în actualitate” (p. 35).
Eminescu. Priviri într-o oglindă retrovizoare este titlul comentariului la volumul lui Săluc Horvat Sub semnul lui Eminescu (2019). Sintetizând contribuțiile acestuia despre viața și opera poetului, Stan V. Cristea așază istoricul literar băimărean între eminescologii de astăzi.
Capitolul „Eminescu” se încheie cu două nume de referință în eminescologia actuală: Theodor Codreanu și Constantin Cubleșan. Primul e socotit drept unul dintre cei mai de seamă cercetători în domeniu, grație unor lucrări precum: Dubla sacrificare a lui Eminescu, Mitul Eminescu, Eminescu în captivitatea nebuniei, Basarabia eminesciană, Fragmente despre Eminescu. Stan V. Cristea se oprește asupra volumului Hyperionice (2019), o culegere de texte publicate în două secțiuni: Octoestetice și Patografice. Prima secțiune cuprinde texte diverse, în care autorul comentează cărțile unor eminescologi în legătură cu miturile create în jurul personalității poetului, pe care Th. Codreanu le denumește mai degrabă mistificări sau prejudecăți de tipul celor publicate de Ion Nica, Ovidiu Vuia, Lucia Boia ș.a. Ultimele două texte ale secțiunii se referă la studiile lui Constantin Cubleșan, cel care, de ani buni, a urmărit și a recenzat aproape tot ce s-a scris despre Eminescu. De data aceasta, Stan V. Cristea vizează două dintre volumele publicate: Eminescu în exegeze critice (2014) și Defăimarea lui Eminescu (2022), importante analize asupra eminescologiei actuale, cu bunele și neîmplinirile cu care se confruntă, pe care Constantin Cubleșan le comentează cu fermitate, așa cum a făcut în ampla lucrare Eminescu în exegeze critice.
O altă structură a volumului Scriitori în oglinda vremii este ocupată de cronici și comentarii despre Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Miron Radu Paraschivescu, Constantin Noica, Marin Preda – la care revine mereu. Secțiunea începe cu o prezentare a tezei de doctorat cu titlul Mărci ale oralității în opera lui Liviu Rebreanu (autor: Mariana Matei Buciu, 2023), despre care criticul spune că „stârnește interes prin tema abordată și prin structură, autoarea reușind o cercetare cum rar întâlnim la doctoratele de astăzi, dovedind o cunoaștere profundă a scriitorului” (p. 72). În concluzie, cronicarul afirmă: „În total, cartea Marianei Matei Buciu degajă un aer de seriozitate, problematica sa stârnind interes prin abordarea inedită a operei lui Liviu Rebreanu” (p. 77). Teza Marianei Matei Buciu vine cu o perspectivă inedită privind oralitatea în opera prozatorului ardelean.
Hortensia Papadat-Bengescu se regăsește în volumul lui Stan V. Cristea cu cronicile a două lucrări recente despre scrierile autoarei. Prima este monografia Hortensia Papadat-Bengescu (autor: Ioan Holban, cunoscut critic și istoric literar ieșean), prin care scriitoarea interbelică este adusă în atenția cititorului de astăzi, așadar e privită într-o viziune nouă.
A doua cronică este Hortensia Papadat-Bengescu. Insurgența personajelor, cu referiri la volumul Forme de insurgențe feminine în romanele Hortensiei Papadat-Bengescu (autor: Teodora Georgiana Amza, 2022), și aceasta, la origine, o teză de doctorat. Noutatea lucrării constă în relevarea tipologiei feminine prin raportarea la studii de filosofie, de psihanaliză și psihologie, contribuind astfel la îmbogățirea de interpretare a creației scriitoarei. În capitolul „Romanul românesc interbelic” se definește contextul în care a evoluat această specie narativă, autorul încercând să răspundă la întrebarea „De ce nu avem roman?”. În capitolul următor, „Romanciera Hortensia Papadat-Bengescu”, se face o incursiune în biografia scriitoarei, iar în capitolele „Poetica romanului Hortensiei Papadat-Bengescu” și „Concluzii”, criticul subliniază faptul că autoarea este o creatoare valoroasă.
Alte cronici se opresc la scriitori și cărți precum: Titi Damian, cu volumul Damian Stănoiu. Studiu monografic (2020); Rodica Pop – autoarea volumului Ion Minulescu. Scrisori către Rose (2020); Ion Dur – cu studiul Constantin Noica. De la gazetărie la gândirea speculativă – treptele desăvârșirii (2020). Sunt amintite și alte cărți pe care Ion Dur i le dedică filosofului: Noica între dandysm și mitul școlii (1994), Noica. Portretul gazetarului la tinerețe (1999) și Noica. Vămile gazetăriei (2009), asupra acestora Stan V. Cristea glosând cu multă generozitate. În volum se găsesc și alte titluri cu trimitere la filosof: Constantin Noica. Întruchipări de gândire de Florea Lucaci; Constantin Noica. Scrisori către Paul Anghel. Amintim mai vechea aplecare a lui Stan V. Cristea asupra biografiei gânditorului prin cercetarea C. Noica. Repere biobibliografice (2009, 2011).
În sumarul volumului se găsesc și alți autori cărora Stan V. Cristea le recenzează cărțile: Dumitru Radu Popescu, Augustin Buzura, Radu Voinescu, Nicolae Oprea, Mihaela Albu, Nicolae Scurtu, Iordache Datcu, Iuliana Chivu, Florian Roatiș, Constantin Cubleșan, Ovidiu Dunăreanu și alții. Secțiunea „Marin Preda” începe cu cronica intitulată Marin Preda. Spectacolul personalității creatoare, cu trimitere la contribuțiile lui Marin Iancu, autor al mai multor cercetări (între care: Marin Preda, el însuși. Reflecții, opinii literare, confesiuni și pilde morale), care, după cum afirmă criticul, îl dezvăluie pe „marele singuratic al literaturii române contemporane sub semnul reflecției, în sensul că adună atât din creația sa ficționară, cât și din nonficțiune” (p. 151).
O altă cronică are în centru preocupările lui Eugen Simion în legătură cu viața și opera prozatorului menționat. Stan V. Cristea face referire îndeosebi la volumul Marin Preda. Portretul scriitorului îndrăgostit. Despre această carte exegetul spune, reluând afirmația lui Eugen Simion, că „nu este una vorbită și nici scrisă, nu este în totalitate opera celui care o semnează” și că „textul ei, fără a fi un discurs critic”, e „mai mult un dialog între doi convorbitori, Aurora Cornu și Eugen Simion” (p. 157-158).
În cronica Marin Preda. Povestea de iubire neterminată, exegetul se oprește la volumul Scrisori către Aurora / Eugen Simion – Aurora Cornu. Convorbiri despre Marin Preda.
Lui Eugen Simion i se datorează și volumul îngrijit de el însuși: Timpul n-a mai avut răbdare: Marin Preda, apărut cu ocazia centenarului prozatorului.
Mai amintim cronicile Marin Preda. Seninătatea personajelor, cu referire la volumul Seninătatea personajelor lui Marin Preda, semnat de Violeta Bobocea; Marin Preda. Actualitatea scriitorului; Un secol cu Marin Preda de Ana Dobre; Marin Preda. Contribuția Mitului personal; Marin Preda „Adevărul ca o pradă”.
La finele lecturii cronicilor cuprinse în volumul Scriitori în oglinda vremii ai satisfacția intelectuală că te-ai întâlnit nu numai cu o sumă de cărți de critică literară, ci și cu resursele și energia unui cercetător care nu doar că este la zi cu ceea ce se întâmplă în viața literară, ci și apt de a vedea și de a aprecia cu bună-credință și, mai ales, cu multă pricepere valori reale.
Săluc HORVAT
Material publicat în revista Nord Literar nr. 6 (253), iunie 2024