Profilul literar și actele sale de cultură îl recomandă pe Aurel Podaru ca pe un devotat și sârguincios bibliograf și editor al scriitorului Pavel Dan (1907-1937). Amintiri despre Pavel Dan (în colaborare, 2003), Pavel Dan și Blajul (în colaborare, 2007), Pavel Dan. Opere (I, II, III – 2012), Pavel Dan. Bibliografie (2016), Pavel Dan. Ursita (2017), Pavel Dan și Tulcea (2019) sunt volume prin care Aurel Podaru asigură o meritată receptare a scurtei vieți și a operei autorului Urcăneștilor, cărora li se adaugă înființarea Asociației Culturale „Pavel Dan”, realizarea „Colocviilor Pavel Dan” și a publicației semestriale Paveldaniștii. Pasiunea pentru „rapsodul Câmpiei transilvane” și, totodată, sentimentul datoriei de a contribui la recunoașterea originalității nuvelisticii acestuia izvorăsc și din legătura de origine dintre cei doi – satul natal Tritenii de Sus (Cluj). Iar această dedicare continuă să surprindă, întrucât de curând a văzut lumina tiparului un alt volum îngrijit de Aurel Podaru, Pavel Dan. Urcăneștii (în colecția „Mari scriitori ai Transilvaniei”, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023), la care vom face referire.
Osândit unui destin scurt și marcat de boală, Pavel Dan a scris cu vervă, ca într-o febrilă competiție cu timpul, nuvele aparținând realismului rural (cu puternice elemente etnografice și de folclor, precum și de natură psihologică, filosofică, socială), care au apărut în publicațiile vremii, stârnind reacțiile admirative ale contemporanilor. Însă scriitorul a rămas cu dorința neîmplinită de a le vedea publicate într-un volum. Intenția lui, după cum reiese din notele personale, era să scrie un mare roman al Câmpiei Ardealului, pentru care găsise și un titlu (Ospățul dracului), în care să dezvăluie sufletul țăranului din acel spațiu, într-un stil narativ, un limbaj și o viziune asupra vieții originale. A rămas așadar posterității misiunea de a cuprinde în volum și de a se îngriji de scrierile acestuia. Primul său editor a fost Ion Chinezu, căruia Pavel Dan i-a încredințat, cu puțin timp înainte de a se stinge, manuscrisele cu textele revăzute, retușate și completate. Astfel că, în septembrie 1938, apare la Editura Fundațiilor Regale ediția princeps a volumului Urcan Bătrânul. Nuvele. Aceasta a fost retipărită în anul 1944 la aceeași editură. În perioada 1942-2002, scrierile lui Pavel Dan au fost traduse în opt limbi (turcă, franceză, portugheză, maghiară, germană, spaniolă, rusă și engleză). În 1956, apare la Editura de Stat pentru Literatură și Artă volumul Pavel Dan. Scrieri alese (îngijit de Florian Potra). Au urmat alte ediții, Aurel Podaru alăturându-se celor care au fost preocupați și au făcut eforturi pentru a edita opera prozatorului din Triteni: B. Elvin, Cornel Regman, Gheorghe Zarafu, Nicolae Balotă, Sergiu Pavel Dan (fiul scriitorului), Nicolae Florescu, Mircea Braga, Victor Cubleșan, Ion Buzași, Aureliu Goci.
Recentul volum, Pavel Dan. Urcăneștii, cuprinde un „Cuvânt-înainte” semnat de Ion Buzași (Nuvelele exemplare ale lui Pavel Dan), o notă asupra ediției și o minuțioasă cronologie a vieții și a operei prozatorului – realizate de Aurel Podaru, urmate de reproducerea nuvelelor Urcan Bătrânul, Înmomântarea lui Urcan Bătrânul. În final, editorul volumului cuprinde o listă de nume de personaje întâlnite în cele două scrieri și un dosar cu „imagini din lumea lui Pavel Dan”.
Aurel Podaru aduce lămuriri în privința textelor, considerându-le „cele mai reprezentative nuvele ale creației prozatorului din Triteni”, optând pentru versiunile definitive din ediția princeps, întrucât au fost revăzute de autor însuși în vederea includerii în volum. Acesta a fost preocupat să corecteze, să intensifice caracterele, să detalieze narațiunea și să realizeze descrieri mai expresive, mai nuanțate – fapt relevat și de criticul și teoreticianul literar Ion Vlad în eseul Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin (Editura Dacia, 1986). În zugrăvirea celor trei generații de Urcănești, prozatorul a excelat prin „bogata culoare locală” redată, printr-un „suflu epic riguros”, creând o „puternică impresie de trăit” – subliniază Aurel Podaru, referindu-se la impresiile lui Octav Șuluțiu la apariția ediției princeps.
În „Cuvânt-înainte”, Ion Buzași se referă la complexitatea celor două nuvele exemplare, care nu pot fi considerate ca aparținând doar realismului rural, întrucât înglobează elemente variate de natură socială, psihologică, filosofică și umanitară. Greu de încadrat într-un curent literar, nuvelistica lui Pavel Dan a suscitat subtile abordări exegetice, cercetătorii identificând elemente de modernism (viziunea filosofică asupra vieții – Eugène Ionesco), trăsături ale expresionismului (prin grotescul tablou al înmormântării lui Urcan Bătrânul – Ion Negoițescu), aspecte de „studiu monografic asupra furtului, asupra psihologiei alterate de avariție” (Monica Lazăr), tipare clasice în realizarea personajelor (Urcan Bătrânul este un personaj memorabil în proza românească, tipul original de avar).
În întocmirea cronologiei, Aurel Podaru a avut în vedere atât aspectele legate de biografie și de operă (începând cu anul 1867 – nașterea tatălui scriitorului), cât și întregul context istoric, social, cultural în care a evoluat generația lui Pavel Dan, continuând cu menționarea tuturor contribuțiilor editoriale, exegetice și culturale postume până în anul 2019. Imaginile reproduse contribuie la edificarea portretului și a lumii lui Pavel Dan.
Reeditarea acestor două capodopere ale prozei lui Pavel Dan și, totodată, ale prozei românești, într-o ediție atent realizată, confirmă seriozitatea și fidelitatea cu care Aurel Podaru și-a asumat rolul de bibliograf și editor al operei consăteanului său.
Raluca HĂȘMĂȘAN
Material publicat în revista Nord Literar nr. 5 (252), mai 2024